"Albumul se reflectă in experienta live pe care am avut-o in timpul acestui turneu" (interviu cu Max si Igor Cavalera - Cavalera Conspiracy, 12 iulie 2008, Zürich)


Pe Max si Igor Cavalera am avut plăcerea să ii intervievăm inaintea concertului pe care l-au dat cu Cavalera Conspiracy la Zürich anul acesta. In interiorul autobuzului de turneu, nederanjati de nimeni altcineva din numerosul clan Cavalera pe parcursul jumătătii de ora cit a durat interviul, am discutat pe indelete despre experientele pe care le-au avut din nou impreună la drum dupa doisprezece ani. Lectură plăcută!

 

rockxpress: Buna Max, buna Igor!
Max Cavalera, Igor Cavalera: Buna! Buna!
rockxpress: Vreau intii de toate sa va multumesc pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu! In Romania am urmarit cu mare interes reuniunea voastră si aparitia noului grup Cavalera Conspiracy, sperind că turneul de promovare pentru "Inflikted" va atinge si tara noastră. Cum n-a fost să fie, v-am "urmărit" prin toată Europa si iată că am reusit să vă prindem chiar acum la final, in Zürich!
Max: Asta-i foarte bine! Mai bine la final decit de loc!
rockxpress: Exact!... si pentru asta multumiri incă o dată! Să incepem: inainte de a porni la drum cu "Infliktour", Max tu ai declarat in presa ca "sunt un pic cam nervos si emotionat vis-a-vis de acest turneu, caci sunt sigur ca multe lucruri neobisnuite se vor intimpla pe parcusrsul lui, asa ca mai bine sa incheiem o polita de asigurare speciala inainte de a porni la drum!" . (Max si Igor zimbesc afabil cind aud spusele mele). Asa că, cum a decurs acest turneu?
Max: Bine! Chiar bine de tot! Nimic neobisnuit nu s-a intimplat.... slava Domnului! (aici Igor si apoi Max ciocanesc pe rind in tablia mesei). A fost un turneu excelent... cred ca e unul dintre cele mai grozave pe care le-am facut vreodata... din punct de vedere al formatiei, al publicului, totul... un turneu foarte pozitiv!
rockxpress: Pentru tine, Igor?
Igor: Pentru mine… intii ar trebui sa spun ca eu nu prea ma mai bucurasem de viata de turneu cam de mult timp, asa ca acest turneu l-am trait si mai din plin decit Max. Stii, de vreo citiva ani incoace nu prea ma mai duceam cu placere in turnee, si cind a aparut posibilitatea acestui turneu am fost foarte bucuros, foarte nerabdator sa particip... si acum, la finalul lui am senzatia aceia ciudata ca s-a terminat prea repede! Mi s-a parut ca a trecut foarte rapid, cind te gindesti la timpul petrecut impreuna! Dar, cred ca asta se intimpla de obicei cind faci ceva care iti place cu adevarat! ... pentru ca am fost si in turnee unde mi se parea ca o luna dura cit un an… asa ca intelegi, acum nu imi vine sa cred ca zic "Oau, s-a terminat! Gata!". Plus ca au fost atitea momente bune, in special pentru mine... Pentru ca in decursul anilor, dupa ce ma despartisem de familie, pierdusem incet-incet bucuria de a fi in turneu. Asa ca, dupa atitia ani de sacrificiu turneul asta mi-a dat sansa sa fiu din nou cu familia, cel putin cu o parte din familia mea foarte apropiata, ceea ce m-a facut sa ma simt foarte bine, foarte comfortabil... cu mult mai bine decit in alte turnee.

rockxpress: Asta ma ajuta sa formulez urmatoarea intrebare: cum a fost sa cantati din nou impreuna in locuri ca Donington, Astoria in Londra, Milano, Zürich, locuri in care in urma cu cincisprezece ani erati venerati? Ati simtit ceva de genul unei calatorii in timp, in care vechi sentimente si trairi va invadau din nou?
Max: Nu... in nici un caz. A fost excelent pentru ca totul a fost nou.
Igor: Exact!

Max: ... da... am simtit ceva nou... Nu stiu... poate din cauza ca lumea s-a schimbat atit, ca scena metalica s-a schimbat atit de cind am inceput noi...  Pentru mine totul a fost proaspăt si atitător. Si asta e bine... pentru ca de multe ori in turnee te cam saturi de aceeasi rutină nenorocită din fiecare zi. Ceea ce nu a fost cazul aici. In fiecare zi eram nerabdatori sa vedem ce se va intimpla. Publicul a fost nou, reactiile au fost noi: unele multimi erau ca un mosh-pit generalizat, altele fara mosh-pit. Fiecare a reactionat diferit.
rockxpress: Ati putut localiza in public diferitele segmente de fani, cum ar fi cei vechi din perioada Sepultura si cei mai noi, generatia Soulfly sau, de ce nu, Cavalera Conspiracy?
Max: aaaahh…Daca dau pe fastforward acuma, cred ca am vazut peste patruzeci, cincizeci de mii de oameni... dar, nu… au fost combinati, asa-i? ( Max se uita spre Igor)
Igor: Da... am putut sa observ multi tineri dar si oameni de virsta noastra sau mai batrini. Erau amestecati. Pentru mine a fost ca lumea. Am facut turnee in trecut cu Motorhead, unde imediat iti ziceai "Tata, numai batrini in sala asta!" si am mai facut si turnee unde majoritatea erau numai pusti in public, asa ca acuma mi-a placut pentru ca era un amestec de virste. Am vazut in rindurile din fata oameni de toate virstele... ceea ce demonstreaza ca am avut un public care nu numai ca era o parte din istoria noastra, ci si scria istoria noastra pe mai departe, …datorita pustilor tineri, daca ma intelegi...

rockxpress: Erau spectatorii tineri cei mai dezlantuiti, cei mai angrenati in mosh-pit-uri iar cei mai in virsta mai calmi?
Max: Nuu... chiar deloc. In mosh-pit-uri erau chiar multi tipi mai in virsta, zanateci rau de tot!
Igor: In mosh-pit-uri se bagă de obicei cei mai hardcore dintre fani, asa ca ... erau si ceva pusti dar puteai sa vezi si o gramada de tipi din garda veche, mai ales in mosh-pit-urile cele mai tari si violente! Si astia nu erau sigur niste pusti! (ride copios)

rockxpress: (razand) Erau batranii care si-au pastrat intacta energia ...
Igor: Exact! Erau baietii cei adevarati de pe vremuri care stiau ce aveau de facut la concert!
Max: Daa... nebuni...

rockxpress: ... si acum isi eliberau fortele zăgăzuite in ei de atita timp!
Max: Oooo... si inca cum! Au fost locuri in turneul asta, ca de exemplu la Donington la Download Festival, unde multimea a fost dementa! Aici la Donington am vazut cred cel mai mare mosh-pit din istoria festivalului. Cel putin asa am citit pe internet... in comentariile de dupa concertul nostru. Igor mi-a zis [in timpul concertului] "zi-le sa faca cel mai mare mosh-pit vazut vreodata!» si au facut-o!
Igor: Da... caci vedeam cum mosh-pit-ul devine din ce in ce mai mare in timpul concertului, asa ca inainte de a canta ultima piesa, m-am gindit "Trebuie sa le spunem sa faca cel mai mare mosh-pit cu putinta!" si sa vedem ce-o sa se-ntimple... si Max mi-a zis "OK! Uite microfonul! Zi-le tu!". Eu am ramas timpit pentru un moment, dar apoi le-am spus! Si ei au facut-o! Cel mai mare mosh-pit din cite s-au vazut vreodata la Donington! Cel mai mare! In timp ce cantam si vedeam ce se intimpla, lui Max ii trecea prin cap ca trebuie sa cheme cineva o ambulanta pentru ca sigur o sa se lase cu "morti si răniti"! (rasete generalizate).
Max: Daa! … l-au ascultat pe Igor cum nu m-au ascultat pe mine niciodata! (risete masive) Eu tot trebuia sa ii rog intr-una sa faca ceva, pe cind Igor... o data le-a zis si au si facut-o!
Igor (razand ): Probabil pentru ca pe mine nu m-au auzit vorbind niciodata! Ce si-au zis... "hopa, vorbeste cu noi!... mai bine sa facem ce spune!".
Max: Au fost tot soiul de lucruri faine, de tipul asta, in timpul turneului. Foarte multa spontaneitate! Asta mi-a placut cel mai mult. Bineinteles, nu in toate serile a fost asa... pentru ca un turneu e un turneu... cateodata e mai incet, mai moale... dar pe total a fost unul dintre cele mai spontane turnee pe care noi, eu cel putin, le-am facut. Fiecare seara a fost diferita, o mica schimbare in setlist, alta reactie a publicului... mici diferente care au facut totul extrem de interesant.

rockxpress: Inseamna că a reflectat pe deplin natura albumului "Inflikted", pentru că, dupa cum ati declarat, "Inflikted" e un album spontan, nu-i asa?
Igor: Desigur! Cred ca stilul in care am realizat albumul se reflecta pe deplin in experienta live pe care am avut-o in timpul acestui turneu. Si la asta ne si asteptam. Daca nu am fi continuat cu pasiunea si spontaneitatea depuse in timpul crearii albumului, si am fi repetat si pus totul la punct de fiecare data cind trebuia sa cantam live, cred ca i-am fi pierdut magia. Pana acuma nu m-am gandit la asta dar... da, turneul [live] reflecta pe deplin esenta albumului! Stii... cantam pe scena si era de ajuns sa ma uit la Max si sa ne zicem "Stii ce, hai sa cantam alt cantec!"... si iti dai seama, ceilalti doi baieti, Johny [Chow, chitara bas] si Mark [Rizzo, chitara solo], trebuiau sa fie brici la asta, caci Max anunta "acum, Territory!" si bum! trebuia sa bagam "Territory"! Pentru mine ca muzician asta imi face placere căci, desi nu esti pregatit sa canti cantecul respectiv in momentul ala, este ca lumea sa ai asa o provocare. Daca totul e ordonat si devine o rutina, in orice faci, devine plictiseala de fapt! Asta mi-a placut si imi place la turneul asta: ma uit la fata lui Max si stiu ca el o sa schimbe ceva ... dar asta-i ca lumea! (riset complice)
rockxpress: Aha... Interesant! Pentru ca Max declara inainte de turneu revistei RockHard ca de-abia asteapta sa porneasca la drum cu Cavalera Conspiracy pentru ca să poată canta asa cum cantati pe vremuri, cind erati adolescenti, in vremurile "Morbid Visions": nu neaparat foarte precis din punct de vedere tehnic, dar cu multa pasiune. Asa a fost?
Max: Da... Cum zicea si Igor... [stilul de a canta] nu a fost si n-o sa fie suta la suta precis, desavirsit tehnic, dar o sa fie suta la suta incarcat de adrenalina si energie. Cred că asta i se potriveste cel mai bine stilului nostru de muzica... nu sa sune exact ca pe CD. Daca vrei sa vezi trupe care canta exact ca pe CD te duci sa vezi Pink Floyd sau Rush, trupe extraordinare ale caror concerte sunt renumite pentru asta. In cazul nostru nu te astepti la asa ceva... mai ales ca el (arata spre Igor) oricum bate in tobe mult prea repede... (ride) ... da... zici ca-i de la Napalm Death! Dar tocmai asta-i ca lumea, pentru ca acest tempo [al lui Igor] e dictat de adrenalina! Adrenalina il conduce pe el si el in felul asta conduce toata trupa! Tobele, stii...
Igor: Da, tobele... Max are dreptate, pentru ca trebuie sa existe un schimb. Ca sa fiu sincer cu tine, au fost show-uri in turneul asta unde am cantat mai domol, dar asta nu a insemnat ca a fost mai bine sau mai rau... a fost doar diferit! Stii, eu si cu Max suntem niste tipi anarhisti la origine… sa impunem publicului un anumit tip de comportament in fiecare seara... asta ar fi gresit din partea noastra. Nu, lumea trebuie sa se comporte asa cum simte ea si asta inseamna libertate. Au fost seri cind am cantat bine, toata lumea ne-a zis ca a fost bine, dar noi am stiut ca am cantat mai incet... si mie mi-a placut asta. Dupa concertele respective vorbeam cu Max sau cu tehnicianul meu de tobe si ei imi ziceau "Ai cantat diferit in seara asta... mai incet... dar foarte precis, foarte exact... cu o energie de alta natura"! Si asta ma rasplateste enorm pe mine ca muzician deoarece astfel imi dau seama ca schimbul de energie, chimia lucrurilor a functionat perfect intre mine, trupa si public. Cite o data imi fac de cap si bat in tobe ca un apucat si atunci Max se uita la mine si ride si imi zice "hei, de data asta chiar ca ai rupt tobele!", dar e ca lumea si asa... chimia dintre noi a functionat si in cazul asta! (risete).

rockxpress: Super interesant! Acum am sa schimb un pic subiectul si am sa va intreb ceva care ma roade de cind ati anuntat datele de turneu prin Europa pentru "Inflikted". Zürich: orasul asta pare sa aiba o semnificatie speciala in destinul fratilor Cavalera. In 1996 turneul Sepulturei pentru "Roots" a inceput aici, iar acum dupa doisprezece ani turneul reuniunii fratilor Cavalera se termina aici. E asta doar o simpla coincidenta? sau poate fi considerat ca sfirsitul unei ere si inceputul alteia noi? Ati putea elabora un pic subiectul?
Igor: Sa fiu sincer cu tine… asta ne scapa din maini. O groaza de oameni sunt implicati in Cavalera [Conspiracy], oameni pe care-i respectam – managementul nostru, impresarii – si noi nu am fi putut sa le spunem unde si cum sa ne puna datele de turneu. Eu personal zic ca asa s-a intamplat... a fost un lucru spontan... in nici un caz eu sau Max nu le-am zis ca dorim neapărat ca acest turneu sa se termine aici, in Zürich. Cred ca pur si simplu asa au considerat organizatorii ca logistic e cel mai bine.
rockxpress: Dar chiar deloc nu v-a trecut acest gand prin minte atunci cind ati vazut datele definitive ale turneului pentru "Roots"… aah, scuze! he, he… "Inflikted"?
Max: Doar mai tarziu, cand am realizat asta. Stii... cu turneele astea citeodata e asa o nebunie... un anumit show are loc intr-o anumita zi care poate fi o zi deosebita, cum ar fi ziua lui de nastere (arata spre Igor) sau a altcuiva drag noua. Sau poate e intr-un oras pe care il indragesti... cum ar fi Download [n.r. de fapt se refera la Donington]. Dar, ca să ti-o zic pe bune, intr-un turneu ca asta, in care totul a fost incropit in două luni... hmm... o data am spus "Stockholm!!" si de fapt eram in Copenhaga, asa-i?
Igor: (zambind) Exact, Copenhaga! Si el a zis Stockholm, iti dai seama? (zimbetul se transforma in hohote).
Max: (razand) ... dar m-au iertat, nu m-au cotonogit prea tare! Intr-in fel a fost amuzant... Igor se prapadea de ris...
Igor: (razand copios) Radeam de nu mai puteam!
Max: ... daa... si mi-a zis "Băi, dacă vrei iti scriu numele oraselor pe hartie, ca sa nu mai gresesti!"... M-am simtit cu adevarat tampit, parca devenisem Ozzy, de nici nu mai puteam sa-mi amintesc in ce oras eram! Stii, o data am fost in turneu cu Ozzy si in dressing-room
m-a intrebat (il imită pe Ozzy) "Unde, in pusca mea, suntem aici, tată?" ... si a trebuit sa-i zic "In Germania, Ozzy!!"... nici nu mai stia unde suntem, iti dai seama? (cascadă de risete).

rockxpress: Extraordinar!
Max: Inca n-am ajuns chiar in halul ala… incă! Dar, incet – incet... (rade copios). Am zis multe lucruri ciudate in turneul asta... dar de mic copil mi se intimpla asta, imi ieseau din gura chestii pe care altfel le gandisem si altfel as fi vrut sa le zic. Nu stiu de ce... poate am vreo boala la creier...

rockxpress: Chiar asa... poate e geniul artistic! (risete)
Max: … Poate e adrenalina... sau o combinatie din toate astea! Cert e ca inca sunt foarte nervos inainte de spectacole!
rockxpress: Serios?
Max: Da! Sunt nervos, sunt emotionat… Urasc agitatia, presiunea! Urasc show-urile care sunt supra anticipate [in presa]... show-urile astea te transforma intr-un cadavru ambulant, nu mai poti sa te gandesti la nimic altceva in afara de show din cauza presiunii pe care o simti. Prefer concertele de la care nu te astepti la nimic... unde te duci, o faci si gata! Poate de asta nu mi-a placut concertul pe care l-am dat in Grecia... a fost un concert bun, dar pe mine personal presiunea de dinaintea lui m-a terminat! Toata lumea in jurul meu vorbea numai de asta... chiar si echipa noastra imi spunea "O sa ii rupi in seara asta, o sa fie beton!"... si eu mor cand aud chestii de genul asta! Le ziceam: "Tăceti naibii din gura si făceti-vă treaba... nu mai vreau să aud nimic! Nu imi mai tot ziceti ca o sa facem si o sa dregem! Dupa ce am facut-o, o să discutăm despre asta ca să vedem cum a iesit! Nu inainte!" rockxpress: Asta as vrea sa va intreb: de cand a fost anuntat ca veti canta din nou impreuna sub numele Cavalera Conspiracy, presa a supralicitat acest anunt si a creat in jurul vostru o presiune uriasa, dupa cum mi-am dat seama. Din cate am vazut urmarind evolutiile voastre de pana acum mi s-a parut ca aceasta nu v-a afectat prea mult pe scena. Cum ati reusit sa controlati aceasta presiune mediatica?
Max: Mda, cred ca noi doi am blocat-o in felul nostru... ca si atunci cind am facut albumul. Fara sa avem ceva impotriva cuiva, am decis că nu invitam pe nimeni la realizarea lui... am fost numai noi, cei patru muzicieni, ne-am izolat si am pus impreuna toate ideile pe care le aveam si am facut ce am putut mai bine ca albumul sa ne placa. Fara sa ne mai sinchisim de altceva! Stii, in ziua de azi sunt multe trupe carora le pasa mai mult de camerele de luat vederi, de sedintele foto... Unele trupe noi intai isi fac cele mai bune poze cu putinta si dupa aia invată sa cante! (maimutarindu-se) "Ooo, la nimeni nu place muzica noastra si uite ce poze misto avem!" (risete) Intelegi? Eu sunt impotriva acestei atitudini, cred ca e mai bine ca muzica sa primeze! Intotdeauna! Dupa muzica vin toate celelalte chestii... .
Igor: Asa e! Pentru ca, dupa cum ati spus si voi, exista si o multime de oameni care vin sa ne vada numai pentru ca din nou cantam impreuna dupa atita timp. Dar eu cred ca daca muzica nu ar fi fost de-ajuns de puternica, noi nu am fi fost aici. Cum Max zice mereu, e muzica care isi spune intai cuvantul, care ne conduce! Sunt unii oameni care vin [la concerte] doar din curiozitate, sa vada ce si cum etc...  Insa iti zic, turneul asta a fost infricosator, prin felul in care publicul canta noile cantece! Deci... . Da, cantece nou-noute, de care nici eu nu m-am "săturat" inca, si pustii le cantau versurile perfect! Exact aceleasi trairi le-am avut ca atunci cind publicul canta "Roots", si "Roots" pentru mine e un clasic, eu nici nu-l mai ascult acuma! (rade) Da, am fost foarte bucuros cind am vazut asta!

rockxpress: Credeti ca astazi asta e ceea ce face diferenta intre o trupa buna si una rea? Puterea de a transmite aceasta energie brută publicului? Pentru că in ziua de azi foarte multe formatii canta numai pentru ca sa cante, dand o teribila impresie de artificial... .
Max: Da, desigur! Trupele bune trebuie sa le cauti ca sa dai de ele. Din pacate in ziua de azi cind exista [soft-ri pentru muzica ca] Pro Tools - adevarate "carje" pentru muzicieni - e incredibil ca nici nu mai trebuie sa stii sa canti la chitara! Iti modelezi pe calculator un riff si aranjamentele corespunzatoare! E ridicol! Noi nu putem sa acceptam asa ceva! Noi suntem invatati sa ne cantam fiecare partea, chitarile, tobele,...
Igor: ... si doar te ajuti de lucrurile astea noi moderne! Nu le folosesti ca pe o "carja", ca pe ceva care face muzica in locul tau. Cum ar fi ca eu sa bat numai o data in toba si apoi computerul sa modeleze toata partitura pentru tobe in locul meu!? Nah... imposibil! Cantat live asa ceva ar fi groaznic!
Max: Cred ca e mai bine sa faci un disc despre care sa spui ca a fost al naibii de greu sa il concepi [in studio] dar pe care apoi poti sa il redai fara probleme pe scena, decit sa faci un album despre care toti sa spuna "Oau, ce perfect e!" dar care pe scena sa nu mai aiba nici un impact! Lumea cred ca si-ar da seama ca e o pacaleala la mijloc in cazul asta, ca a fost "trucat" in studio. Asa ceva nu e de noi!
rockxpress: Albumele Sepulturei sunt fara indoiala o parte din patrimoniul cultural mondial. Ele au avut un impact extraordinar in a atrage atentia lumii intregi asupra Braziliei si a culturii braziliene. In legatura cu asta, va simtiti in continuare "ambasadorii culturali ai Braziliei" sau va simtiti mai mult niste artisti universal valabili?
Max: Cred ca... . amandoua! Noi tot timpul vom fi brazilieni si vom fi mandri de asta... imi place foarte mult... fara fals patriotism, dar sunt foarte mandru de cultura braziliana si tara insasi. E o tara necajita si cu multe probleme, dar are si foarte multe parti bune, cum ar fi muzica ei pe care am putut-o aduce in atentia tuturor. Dar in acelasi timp noi comunicam zi de zi in limbajul universal care e muzica. Mai ales muzica metal, rock, spune-i cum vrei... nu conteaza unde canti, Noua Zeelanda sau Elvetia, simti comunicarea [cu spectatorii] datorita legaturii create prin muzica.
Igor: Un lucru rau, consider eu, e sa fii doar un brazilian facind muzica braziliana numai pentru Brazilia. Atunci doar oamenii din afara tarii interesati de Brazilia vor veni vreodata, poate, sa te vada. Pentru mine asa ceva nu e interesant. Cum a zis si Max, da, suntem brazilieni, suntem mandri de asta, dar in acelasi timp nu suntem numai asta! Vrem sa mergem in Noua Zeelanda si acolo sa fie in public si pusti carora le place Brazilia dar mai ales pusti carora le place muzica noastra.

rockxpress: Deci ati putea spune ca aveti o functie duală, si de "brazilieni" dar si de "artisti universali"...
Max: Exact!
Igor: Sigur! Si asa si trebuie sa fie. Pe masura ce te maturizezi trebuie sa apreciezi fiecare cultura din lume si nu sa critici. Mie imi displace chiar si atunci cind unii vorbesc numai de rau Statele Unite… clar ca exista parti rele acolo, dar nu trebuie sa te legi numai de asta. Daca vrei sa devii mai intelept in viata trebuie sa stii sa apreciezi ce e mai bun din fiecare cultura.
rockxpress: Max, Igor va multumesc foarte mult pentru ca ati avut rabdarea sa impartasiti cu noi citeva din gindurile voastre!
Max, Igor: (aproape in cor) Si noi multumim!
rockxpress: Citeva cuvinte pentru fanii vostri din Romania care va asteapta cu nerabdare sa le faceti o vizita?
Igor: Speram ca data viitoare sa ajungem la voi!
Max: Chiar mai ieri vorbeam in dressing-room despre Romania...
rockxpress: Serios? In legatura cu fotbalul? [n.r. Euro 2008 se incheiase cu doua saptamini inainte].
Max: Nuu... . in legatura cu Dracula! (radem toti copios) Pe bune... le povesteam cum am vazut castelul lui Dracula din Romania cind am fost acolo... E in Romania castelul, nu? In Taransilvania...
rockxpress: Exact! Tot din Transilvania e si rockxpress.ro!
Max: Pe bune? M-ai dat gata!! (hohote prietenesti) Acuma chiar ca trebuie sa mergem acolo! ... acum chiar ca avem un motiv adevarat!
rockxpress: Oricind sunteti bineveniti! Contati pe noi!
Max: Va cautam pe voi si dupa concert mergem sa bem un pahar de sange proaspat! (rasete in cascada).

rockxpress: Indraznesc si va mai pun o intrebare pe ultima suta de metri: ne asteapta vreo surpriza pentru show-ul din seara asta... stiti ... suntem la Zürich...
Igor: Totdeauna e cate o surpriza! (arata inspre Max).
rockxpress: ... Zürich... unde aveti niste prieteni buni dintr-o trupa cu care ati cantat o data... .are un nume cu "C" si "F" ...  He,he!!
Max: (zambind cu subinteles) Daa... . n-ar fi rau!
Igor: (prinzandu-se in sfarsit) Sper, sper din toata inima! Martin [Ain, chitara bass Celtic Frost] e un prieten foarte bun...
rockxpress: Si Tom [Warrior, chitara si voce Celtic Frost]?
Igor: Si Tom, desigur! Daca o sa apara, poate ca o sa facem un jam session, cum sa nu! Sau macar o sa petrecem cateva momente ca intre prieteni vechi!
Max: (serios) Dar, inca o data... . NU NE PLACE SA ANTICIPAM!!! (rade prieteneste).
Igor: Dar stii, atunci in Volkshaus [n.r. la Zürich] cind am cantat cu ei [n.r. in 1996] a fost absolut spontan!

rockxpress: Serios?
Igor: Da! Ei au aparut pur si simplu si au zis "Putem sa facem ceva impreuna?" Si a fost super, mai ales ca eu si Max, ca fani absoluti Hellhammer, eram foarte atasati de ei doi. Si iti repet, totul a fost spontan, nici o pregatire!
Max: Si a fost asa ciudat... pentru ca il invatam pe Tom Warrior să isi cinte propriul lui cantec, din cauza ca noi aveam chitarile acordate altfel. Si ma simteam complet aiurea: cum sa il inveti pe cel care a compus cantecul respectiv sa isi cante propriul lui cantec!? Dar Tom a fost extrem de simpatic si nu a protestat, chiar i-a placut! (rade cu placere amintindu-si asta).
Igor: Si a mai fost acolo si Mike Patton [ex Faith No More]. Era in concert cu Fantômas ... si a venit spontan la noi, "Am venit sa ma distrez, nu sa particip" ne-a zis. Asa ca intelegi, chestiile astea nu tin deloc de business, ci de prietenie.

rockxpress: Să vă tinem pumnii atunci pentru show-ul din seara asta! Tem que ficar pra caralho!
Max, Igor: (surprinsi de portugheza mea aproximativa) Multumim!
rockxpress: Muito obrigado!
Max, Igor: De nada!

 



©2006 rockxpress & frame design.
Toate drepturile rezervate.
Reproducerea integrala sau partiala a unui material din acest site, fara acordul autorului,
este interzisa si se sanctioneaza conform legilor in vigoare.