Somewhere in Bucuresti - cronica de concert Iron Maiden  
Organizatori
Emag!c Entertainment
Locatie
Bucuresti, Stadionul Cotroceni
Data
4 august 2008
Bilete

Preturi:
50, 75, 130, 180, 240 lei

Open act
Lauren Harris, Trooper
Site oficial

www.emagic.ro

La momentul cand acordurile finale de pe Hallowed Be Thy Name, piesa ce a incheiat cel de-al treilea concert top class al verii rock 2008, abia se stingeau, in jurul meu am auzit numai comparatii intre ce se intamplase aseara cu ce s-a intamplat pe 23 iulie. Din toate partile veneau remarci hotarate mai mult sau mai putin argumentate gen: "La Metallica s-a auzit mai bine!", sau "Maiden e trupa mai de show", sau "A fost lume mai multa" etc. Cum parerile erau extrem de controversate ma voi feri sa fac comparatii de genul celor de mai sus incercand sa ma rezum strict la ceea ce s-a intamplat aseara.
22.000 oameni prezenti pe stadion dau organizatorii. Nu ii contrazic. Au fost cu siguranta. Sectorul de gazon A si B, plin ochi, in tribune destul de multe locuri libere. La bere cozi imense, atat inainte cat si in timpul show-ului. Deh, canicula mare, sete pe masura. Dar, chiar si asa, m-am tot intrebat cum e posibil sa pierzi o buna parte dintr-un concert Iron Maiden stand la coada pentru cateva beri?!

Singurul regret al serii a fost ratarea recitalului Lauren Harris, in timpul caruia am facut o tura de stadion pe exterior in cautarea intrarii pe unde aveam acces. Am nimerit asadar in ceea ce probabil are sa ramana de acum apogeul concertelor live Trooper. In fata unui public mai mult decat numeros, dar in acelasi timp receptiv, baietii si-au vazut visul cu ochii cantand in deschiderea trupei ai carei fani declarati sunt. 40 de minute de metal romanesc bine executat si cu priza destul de mare la o mare parte din public. Apoi pauza si...cortina cade, si... Pentru cei care au vazut macar un DVD live cu Iron Maiden nu a urmat nimic surprizantor, dar intensitatea la care se traieste asa ceva live e greu de transpus in cuvinte.

IRON MAIDEN © Gabriel Olteanu

Intro-ul  cu declaratia lui Winston Churchill, We shall never surrender iti ridica parul de pe mana, pentru ca apoi Aces High sa te loveasca cu toata forta. Cei 6 navalesc de-a dreptul pe scena iar alergarea nu avea sa se termine decat la final. La aceast capitol Bruce Dickinson l-ar face invidios chiar si pe Banel Nicolita. Alearga, sare, se catara... cu o energie la fel de dinamica ca pe toate scenele lumii pe care a fost prezent. Saluta romanii si Bucurestiul. Nu lipseste prafuitul "fuck" din insiruirea de cuvinte, dar din gura lui chiar are farmec.

IRON MAIDEN © Gabriel Olteanu

Au urmat 2 Minutes To Midnight, Trooper (cu Dickinson imbracat in infanterist britanic fluturand victorios steagul Marii Britanii), Waisted Years, The Number of the Beast, Can I Play With Madness, si nu putea lipsi nimicitorul Fear of the Dark cu un cor fantastic format din publicul prezent la Bucuresti. Fani care au trait la intensitate maxima fiecare secunda din concert, cu o reactie care l-a inmarmurit de admiratie pe vocalul britanic minute in sir. 

IRON MAIDEN © Gabriel Olteanu

Mult asteptata aparitie a binecunoscutului Eddie s-a produs pe Iron Maiden sub forma mumiei uriasa iesita din fundalul decorului, acesta din urma infatisand de-a lungul recitalului grafici celebre de pe albume mai vechi (dar mai indragite de fani) precum The Number Of The Beast, Piece Of Mind, Powerslave, Somewhere In Time sau Seventh Son Of A Seventh Son.

IRON MAIDEN © Gabriel Olteanu

Spre sfarsit, acelasi Eddie a luat forma cyborgului din Somewhere In Time si a dus celebra sa lupta scurta cu chitaristul Janick Gers. Acesta din urma a fost la fel de plin de energie pe tot parcursul show-ului, in timp ce Dave Murray si Adrian Smith isi executau constiinciosi partiturile in partea stanga a scenei, iar Steve Harris domina fundalul sonor cu celebrul sound de bass binecunoscut in toata lumea metalica.

IRON MAIDEN © Gabriel Olteanu

Intre doua piese, Dickinson a tinut sa precizeze ca acest turneu, cel mai mare din cariera trupei, reprezinta cadoul lor pentru toate generatiile de fani, pentru cei prezenti la concerte. "Nu am cantat niciodata în fata atator oameni, în atat de multe locuri. E uimitor ce se poate întampla cu această trupa, iar totul se datoreaza publicului, fanilor Iron Maiden care au ramas alaturi de trupa in tot acest timp".

IRON MAIDEN © Gabriel Olteanu

Dupa 13 piese cantate alaturi de public a urmat bisul cu Moonchild, The Clairvoyant si Hallowed Be Thy Name cu un al doilea cor general, aplauze, maini in aer, si scandari indelungate. Un show de doua ore in care fiecare din cele doua parti, trupa si public, si-au oferit reciproc tot ceea ce aveau mai bun.

IRON MAIDEN © Gabriel Olteanu

Ce mai poate urma dupa o asemenea vara?

petru[at]rockxpress[dot]ro






©2006 rockxpress & frame design.
Toate drepturile rezervate.
Reproducerea integrala sau partiala a unui material din acest site, fara acordul autorului,
este interzisa si se sanctioneaza conform legilor in vigoare.