ROCK'N'IASI INDOOR - cronica de festival  
Organizatori
Casa de Cultura a Studentilor Iasi
Data, locatie
24 noiembrie 2007, Iasi - Casa de Cultura a Studentilor
Bilete

Preturi:
40 RON - primele 300
50 RON - restul de 200

Trupe
MOONSORROW (FINLANDA), ARKONA (RUSSIA), BUCOVINA (ROMANIA), DAKON (REP. MOLDOVA), ABNORMYNDEFFECT (REP. MOLDOVA), AVATAR (ROMANIA), OPEN FIRE (ROMANIA), MINUS (ROMANIA)
Site oficial
www.parma.ro/rockniasiindoor/index.html

Anul 2007 a fost un an plin de evenimente, iar numele mari din aria metalului nu au lipsit. Nume mari precum Deep Purple, Scorpions, Alice Cooper, Evergrey, Rage ,Cannibal Corpse, sau Cradle Of  Filth au strabatut acest colt al Europei care acum cativa ani parea sa fie uitat de toata lumea. Partea buna a lucrurilor a fost ca spre deosebire de alti ani Bucurestiul nu a mai fost singurul oras vizat de organizatori. Dupa esecul Master de asta vara (60 de platitori de bilet), nu imi mai puteam face iluzii sa vad o trupa straina in Iasi, dar lucrurile aveau sa ia o alta intorsatura, una fericita.

A doua editie a festivalului Rock’n’Iasi a adus pe “proaspat renovata” scena a Casei de Cultura a Studentilor, o trupa la care putini s-ar fi asteptat: Moonsorrow. Ca deobicei a fost nevoie de cateva zile pana mi s-a confirmat acest fapt pe site-ul oficial al finlandezilor. Desi ii vazusem cu cateva luni inainte la Wacken, intr-o atmosfera de “grajd” pe Party Stage, speram sa ii revad, insa nu atat de curand si mai ales, nu acasa. Nu o data mi s-a intamplat, sa imi vina ganduri ciudate legate de trenul pe care trebuie sa il prind, neobisnuita fiind cu evenimente de acest gen in Iasi.

Festivalul a debutat cu o trupa locala, Minus, de la care desi nu aveam prea multe asteptari, am ramas relativ surprinsa. Muzica lor nu este intocmai una accesibila, iar reactia publicului a fost pe masura. Desi au sunat destul de inchegat, nu am ramas cu nimic dupa recitalul lor, ba mai mult am constatat ca baietii mai au mult de lucrat la prezenta scenica. Mi-au lasat impresia ca au venit sa cante ca sa nu zica ca nu au cantat. Basistul si chitaristul in sictir total, din cand in cand isi mai aminteau ca sunt pe scena si ca ar trebui sa se miste. Coverul Hatebreed nu a salvat situatia, vocea si atitudinea lor lasandu-mi un gust amar.

Din nefericire Minus, nu au fost singurii cobai ai sunetistului de la CCS. Au urcat pe scena moldovenii de la Abnormyndeffect, trupa care a avut un feedback foarte bun din partea publicului la prima editie a festivalului Rock'n'Iasi. Chiar daca au adunat ceva popor in fata, sunetul slab s-a facut din nou simtit, transformand recitalul moldovenilor intr-un vaj-vaj continuu, pe pasajele rapide. Din totdeauna am fost de parerea ca instrumentistii foarte buni care se inhama la muzici extreme au de pierdut, pentru ca nu tot publicul poate percepe ceea ce incearca ei sa transmita si cand mai sunt si pe mana unui sunetist de mana a 2-a totul se duce de rapa. In ciuda tuturor problemelor tehnice lumea a cerut bis. De remarcat strap-ul basistului care trecea printre picioarele acestuia – o fi o noua moda peste Prut.

Abnormyndeffect
© rockxpress.ro

A treia trupa a serii a fost Avatar. Desi acestia au inceput ca o trupa de death metal, stilul abordat s-a schimbat simtitor si chiar li se potriveste. A fost prima trupa din care am inteles cate ceva, desi vocea nu a fost intocmai punctul forte, auzindu-se foarte slab in sala. Baietii au cantat si de pe Alchemist dar si piese mai noi incluse pe ultimul EP produs de Metalfan. Avatar au reusit sa stranga destui oameni in fata si a fost prima trupa care practic a deschis dezmatul ce avea sa urmeze.

           
Avatar © rockxpress.ro

Publicul de la acest eveniment a fost din toate categoriile de varsta – de la cei mai tineri pana la cei mai in varsta...           

 
© rockxpress.ro

Bucovina a fost singura trupa care a reusit sa adune in fata scenei un numar de oameni comparabil cu cel pe care l-au strans headlinerii serii. Desi inca departe de profesionalismul pe care il invocau baietii la conferinta de presa, pot spune ca acestia au evoluat mult. Publicul a reactionat extraordinar de bine chiar de la prima piesa. Au fost prima trupa care au avut sunet efectiv. Playlistul a fost format din piesele albumului Ceasul Aducerii Aminte la care au fost adaugate doua piese noi si un intro instrumental. Din punctul meu de vedere acestia incep sa sune prea mult a Phoenix, fapt care, dupa parerea mea, ii face sa isi piarda din identitate. In timpul concertului am fost surprinsa de mai multe ori de asemanarea izbitoare a vocilor cu cele de pe piesele vechi Phoenix. Sunt sigura ca si arhaismele pe care se bazeaza lirica Bucovina apropie foarte mult aceste doua trupe, insa Phoenix faceau acest lucru acum 30 de ani. Parfumul nationalist al abordarii trupei, desi mult salutat, chiar adulat de public, mie personal imi suna relativ pueril si precum nu am sa inteleg niciodata cum de poti fi nationalist intr-o tara ca Romania, la fel nu am sa inteleg nici avantul de a-ti ridica tara in slavi prin cantece si versuri „maiestre” (dar iarasi asta este o parere strict personala si nu ma astept sa fiu intocmai aprobata pentru ea).

Bucovina © rockxpress.ro

Dupa Bucovina a urmat trupa Arkona, cel putin exotica dupa sound si aparitie scenica, energica si hotarata sa ridice publicul in picioare. Si-au atins obiectivul, publicul a fost extrem de incantat de prestatia lor, desi sunetul a avut pe alocuri probleme, unele microfonii parand interminabile. Ciudat mi s-a parut reactia mai mult decat pozitiva a salii la indemnurile rusesti ale vocalistei, se pare ca muzica reuseste mereu sa treaca de barierele lingvistice. De remarcat trecerile de la voce aspra la voce normala, pe care nu multe femei le pot stapanii. Au suna bine, „saltaret”, dar nu m-a izbit foarte tare originalitatea din creatiile lor. Oricum am auzit prin sala voci care afirmau ca au au sunat mai bine decat Moonsorrow, las la latitudinea fiecaruia sa aprecieze daca e sau nu o parere pertinenta. Lucru care m-a lasat foarte rece a fost comunicarea cu publicul dintre piese in limba rusa. Mi se pare cel putin rusinos si pentru trupa dar si pentru ei ca oameni sa nu stie nici macar un cuvant in engleza. Groaznic...(sunt curioasa daca in Germania tot in limba rusa vorbesc cu publicul?! ) Lasand aceste lucruri deoparte, Arkona au sunat bine si au pregatit perfect atmosfera pentru capul de afis al serii.

Arkona © rockxpress.ro

Am ajuns si la headlinerii serii – Moonsorrow. Mi-a placut inca de la inceput meticulozitatea cu care si-au facut sunetul – oamenii au fost hotarati sa nu urce pe scena pana nu era totul ok din punct de vedere tehnic, fapt ce mai rar il observi pe la trupele romanesti („las ca merge si asa”-ul e inca la moda). Nu s-a auzit perfect, dar cert e ca s-a simtit o schimbare simtitoare pe scena, fata de tot ce fusese inainte. Desi mie imi plac de multa vreme productiile Moonsorrow, in concert pot deveni destul de monotoni, sa fie oare de vina piesa de pe ultimul album, ce a durat 20 de minute sau poate pentru ca live stilul lor nu e intocmai unul foarte usor digerabil, dar cert e ca si la Wacken si acum m-a incercat acelasi sentiment – putina oboseala. Un alt minus pe care l-am remarcat la ei inca de cand am vazut prima inregistrare live e aparitia scenica – sangele de razboinic imprastiat din abundenta pe fata si alte parti ale corpului contrasteaza extrem cu imbracamintea casual, dar peste asta se poate trece cu vederea. Per ansamblu prestatia „razboinicilor” a fost ok si oricum a fost cel mai titrat concert din Iasi de pana acum. Sa nu uitam ca pe pietele muzicale mai mature din vest, Moonsorrow nu e nici pe departe o trupa de top, de aceea nivelul asteptarilor noastre trebuia sa fie relativ moderat, ca vorba aia nu veneau Maiden pe scena la Rock'n'Iasi Indoor.

           
Moonsorrow © rockxpress.ro

Cel putin ciudat line-up-ul din 24 noiembrie, cert e ca dupa Moonsorrow au mai urmat doua trupe menite sa ii intretina pe cei care asteptau trenu sau dormeau pe fotoliile noi si comode  dupa o seara lunga de betie. Au urmat moldovenii de la Dakon. Desi in alte conditii acestia ar fi adunat public, de data aceasta au fost mai multi cei care au preferat sa plece decat cei ce au preferat sa ramana. In aceste conditii Dakon au prestat un death-metal tehnic pentru cei ce au ramas. In aceeasi oala cu Dakon au fost si Open Fire care
s-au chinuit sa ridice in picioare pe cei care au mai ramas pana la ora 3 in sala. Thrash-metal-ul baietilor a fost mai mult decat peste puterile publicului.

Open Fire © rockxpress.ro

In timp ce ultima trupa isi facea probleme de sunet, sunetistul sau mai bine zis „paznicul mixerului” a cedat nervos dupa o seara lunga plina de pretentii din partea trupetilor si a declarat la microfon „ce aveti mai, sunteti surzi?”. Raman la parerea mea ca un sunetist care face sunet la trupe de metal trebuie sa fie ascultator de metal in primul rand. Nu poti angaja un om sa iti faca sunetul si la grupul de dans Doina Carpatilor si la Moonsorrow si ai pretentia sa si sune. Imposibil. Desi nu e primul eveniment cand unicul sunetist CCS lasa de dorit se pare ca acesta va ramane in continuare pe baricade, mai mult, va lua pensie de la Casa de Cultura a Studentilor Iasi. Felicitari!

La capitolul organizare, festivalul a stat destul de bine. Cei ce au vrut sa isi procure merchandise cu trupele participante si nu numai, au gasit 2 standuri la intrare, insetatii au gasit bere, iar timpii de scena s-au respectat, fapt rar intalnit in Romania.

Ca mai la toate concerte si nu numai cele de la noi in tara, nelipsitele grouppies, imbracate lasciv (de preferat in latex) si dornice de a fi evaluate si masurate din cap pana in picioare, au aparut si ele, ca ciupercile dupa p...loaie. Ele au existat si vor exista in continuare, doar ca ma distreaza persistenta si insistenta lor de a-si atinge obiectivele. Succes fetelor in continuare!

Oana

 



©2006 rockxpress & frame design.
Toate drepturile rezervate.
Reproducerea integrala sau partiala a unui material din acest site, fara acordul autorului,
este interzisa si se sanctioneaza conform legilor in vigoare.