6.08.2007 - plecam din Brasov plini de entuziasm, un taxi special o sa ne duca pana in Budapesta, fiindca "surpriza" se intampla si anul acesta: Sziget 2007 si tot ultima editie (conform "zvonului oficial", de acum obisnuit, care falfaie pe insula), de data aceasta editie aniversara, 15 ani de galagie, Arany Aszok si straini dezorientati incercand sa isi gaseasca cortul.
Dupa o perioada de acomodare in cabina de depresurizare activam alarma la cort si plecam sa vedem minunea: tot ni se parea ca insula e putin inclinata cu scena mare de 80 tone si 400 000 watts... hmmm interesant, LGT o testeaza in ziua 0 pentru ca totul sa fie ok si brusc populatia insulei se dubleaza. Noi ne continuam drumul pe la terasele cu mancare cerand sample-uri. Dupa vreo 20 minute ne saturam si ne indreptam spre cortul presei, anul acesta terasa are vedere la scena mare, 2 baruri si nici acum nimic moka (hehe), inca nu se dau photo pass-uri, dar putem incerca. O tanti dragutza imi spune ca nu bea bere si ma pune sa astept niste minute sa isi instaleze laptopul, dupa un scurt private meeting in containerul albastru gata photo pass-ul. Inca un drum prin bazar si niste bere si se rupe firul, intram in atmosfera, ne camuflam in multime si incepem sa apreciem noptile nedormite.

SZIGET 2007	© rockXpress.ro

Ziua I - au inceput sa curga si concertele, (Nitzer Ebb, Manu Chao) fara evenimente majore, doar o mica pana de curent si ceva sport pentru cei la paza si protectie, ...hmmm insula s-a mai scufundat 2 cm. UNKLE - super show si cortul de la Wan2Stage e depasit de situatie, iar ungurii de la Yonderboi and the Oblivion continua seria de live act-uri cu un contrabass si ceva chitari. The Good the Bad and the Queen isi plang viata lor zbuciumata intr-un melodios acord britanic iar The Chemical Brothers... aaa.... au venit si-au pus jucariile pe scena, au cantat si au plecat, fiind primul din lunga lista a concertelor cu "no photos, please" grrr... (urata premiera pentru festivalul pana acum prietenos din punctul asta de vedere). In alta ordine de idei organizatorii anuntza cu mandrie vizitatorul numarul 4 000 000. Gogol Bordello si Madness prevestesc parca schimbarea vremii care nu se lasa rugata de doua ori si ii da cu ploaie, asta ca sa nu mai fie cozi la dusuri.

SZIGET 2007	© rockXpress.ro

A venit si ziua X (cine mai stie a cata si ce zi este?!), padurea freamata, relieful insulei se modifica, cozile la intrare se dubleaza, berea se termina, iar NIN canta pe Main Stage, Flawless Victory, 400 000 watts la maxim si fizionomia tuturor celor de langa boxe se transforma, fiecare muschi incepe sa tremure, angajatii corturilor din jur tin cu dintii de prelata sa nu se sfasaie, cei de la presa arunca cu aparate in aer incercand sa prinda o urma de Reznor si lumea vine si continua sa vina pana la sfarsit.
Dupa Sinéad O'Connor, Faithless a dezmortit atmosfera aratand ce poate un om de 50 de ani (Maxi Jazz)... Arata bine, dom'le!
Tool, pai dupa cum se zice "Tool e Tool" si nu ai ce face, trecem si peste eterna problema "no photos, please" si chiar daca domnul Maynard James Keenan s-a ascuns pe undeva pe sub un monitor, a fost un show pe cinste, o muzica ce iti lovea suav encefalul scormonindu-si subliminal loc in creierul celor prezenti, fie ca aveau sau nu treaba cu respectivul concertul.
Eagles of Death Metal au aratat celor mai tineri care e treaba cu sex drugs and rock and roll (unii luau constiincios notite), Juliette and the Licks a fost porno, dar desi d-ra Lewis n-a surfat prin multime, a luat la sarutat fotografii si publicul in supradoza de extaz obisnuita, iar The Killers au dat semnal de sfarsit de festival cu un sound molcom de concert clasic.

Atryx

PS - Despre recitaluri mai in amanunt urmeaza sa povesteasca tot pe aici, colegul Max... care le-a luat la mana cu abnegatie si raspundere... Max, ai legatura!

15 ani de Sziget si, de la an la an, organizarea este aproape perfecta, dorind parca sa satisfaca si cel mai exigent participant. Daca din punct de vedere organizatoric nu prea ai ce sa reprosezi, in schimb la calitatea muzicii mai poti sa strambi din nas, aceasta ultima editie nefiind una cu cele mai tari nume in domeniu (din punctul meu de vedere). Dar chiar si asa merita 100% sa participi la acest maraton al distractiei, pe o insula care timp de 7 zile devine un adevarat paradis al muzicii, distractiei, bunei dispozitii si Prieteniei, deoarece nimeni nu are nimic de impartit cu nimeni. Dimpotriva, vecinul de terasa isi imparte paharul de vin sau bere cu tine, iti ofera o tigara... si exemplele pot continua.

Ziua 0 - este ziua care prefateaza inceperea festivalului si ziua in care incep sa soseasca primii participanti la eveniment (portile se deschid in jurul orei 12.00, ora locala) seara fiind incalzita de cei de la Locomotiv GT care sarbatoresc 30 de ani de cariera. Muzica acestora nu impresioneaza, insa cei prezenti (in numar destul de mare) s-au bucurat de acest prim concert. In rest, incep sa apara corturi peste corturi, se incheaga noi prietenii, comerciantii scot la vedere produse care mai de care interesante si ciudate, intr-un cuvant insula prinde viata.

SZIGET 2007	© rockXpress.ro

Ziua 1 - Este ziua in care un cuplu din Slovenia sunt vizitatorii cu numerele pe tricou 3.999.999, respectiv 4.000.000, veniti special pentru Chemical Brothers. Felicitari, pupaturi, dans si veselie... Ziua a inceput cu show-ul industrialilor de la Nitzer Ebb care au incercat sa bage la curent publicul de la primele acorduri, insa dezavantajul lor a fost ora mult prea matinala (16.00), foarte multi pierzand inceputul concertului, fiind mai mult preocupati de instalarea corturilor sau de alte activitati. Au urmat Mando Diao care datorita muzicii antrenante au incalzit publicul strans intr-un numar destul de mare. Localnicii Quimby au avut o prestatie foarte buna - rock alternativ numai bun pentru ceea ce urma sa vina, si anume Manu Chao cu un concert foarte bine pus la punct, muzica acestora fiind gustata din plin de publicul dornic de distractie.
Pe Hammerworld capul de afis au fost cei de la Within Temptation (vezi galerie foto), veniti fara recuzita lor obisnuita, deoarece scena destul de mica nu le permitea sa-si desfasoare toata logistica. Cu toate acestea, olandezii au avut parte de un public numeros care i-a primit foarte bine. Nu sunt un fan al acestei trupe dar mi-a placut prestatia lor, Sharon den Adel fiind in forma excelenta.

WITHIN TEMPTATION	© rockXpress.ro

Ziua 2 - A inceput cu... liniste, deoarece aproape toti cei prezenti si-au petrecut prima noapte pe insula distrandu-se pana in zori la terasele sau corturile cu tot felul de muzici, asa ca la ora pranzului majoritatea celor prezenti dormeau.
Spre seara insa situatia s-a schimbat si am asistat la recitalurile celor de la Gentleman & the Far East Band, The Good, The Bad and the Queens si Soulfly (vezi galerie foto). Daca primele doua trupe nu m-au incantat prea mult, Max & Co au dat un recital de zile mari. Cortul in care se tinea concertul a fost neincapator, foarte multi asistand la concert de afara, insa, chiar si in aceste conditii, lumea s-a bucurat de o muzica foarte bine facuta si cantata din suflet. Probabil astfel de public a mai fost in 2006 cand cei de la Fear Factory au electrizat atmosfera, spre satisfactia celor prezenti (prietenii stiu de ce). Majoritatea piselor au fost de pe ultimul album, dar Max a avut grija sa cante ceva piese si din perioada de glorie Sepultura (Teritory, Arise) concertul incheindu-se cu super-piesa Root Bloddy Roots. Pe aceasta piesa a fost invitat sa cante si vocalul trupei Ektomorf (trupa care au prestat dupa Soulfly), timp in care cei din public si-au stors si ultimul strop de energie pe care il mai aveau.

SOULFLY	© rockXpress.ro

Ziua 3 - Ne-a adus un prim concert cu cei de la Gogol Bordello, acestia reusind sa stranga un public numeros si dornic de dans, in timp ce Pink a isterizat multimea cu gesturile si miscarile ei. Spre seara canadienii de la Skinny Puppy (vezi galerie foto) au ravasit audienta cu o muzica obsesiva, decoruri ciudate si un vocal in mare forma. Acestia au reusit sa stranga un public deloc de neglijat, show-ul fiind pe masura asteptarilor. Ca si acum doi ani, cand au cantat pe Main Stage, acestia au incantat asistenta prin prestatia lor.

SKINNY PUPPY	© rockXpress.ro

Ziua 4 - Avea sa aduca 2 trupe pe care le asteptam cu nerabdare: NIN si Nevermore. Pe Main Stage cei de la The Rakes au deschis lista concertelor, urmati de The Hives si intr-un sfarsit de NIN (vezi galerie foto). Trend Reznor a facut ceea ce stie mai bine, a oferit un show de zile mari cu mult fum, lumini de nota 10 si o prestatie scenica extraordinara. Un show unic pe care il recomand celor care au ocazia... Dupa americanii NIN am plecat spre Hammerworld unde urma sa intre in actiune o alta super-trupa made in USA: Nevermore. Eram nerabdator sa-i revad, iar ceea ce a urmat a fost incredibil. Warrel Dane este pur si simplu de neoprit atunci cand are langa el niste muzicieni de mare calibru. Cu Jeff Loomis in mare forma, Nevermore (vezi galerie foto) a oferit un set de piese care a bucurat publicul si le-a dat ocazia acestora, spre bucuria lui Warrel, sa se manifeste asa cum scrie la carte: pogo, pit mosh-uri sau cine stie ce mai inventau...

NIN	© rockXpress.ro

Ziua 5 - Usor, usor, oboseala incepe sa puna stapanire pe cei prezenti, dar nimeni nu se preda, asa ca am pornit spre Main Stage sa o vad pe Sinead O'Connor, dupa care am asteptat rabdaror concertul Satyricon (vezi galerie foto). Era prima oara cand ii vedeam la lucru, si eram curios sa vad prin ce ies in evidenta. Si au iesit: au intarziat 40 de minute si ne-au interzis sa folosim flash-urile de la camerele foto. Dupa ca am stat atata timp langa ceilalti ziaristi care nu intelegeau nici ei ce se intampla (nici pe scena mare nu s-a intarziat atat) nu prea mai iti arde de "glume" care te priveaza sa-ti faci treaba. Dar asta este, si odata cu intrarea "mascatilor", pe scena a inceput vijelia. Publicul, destul de putin, a fost foarte receptiv la ce se intampla, si a raspuns pe masura. Probabil ca asteptarea i-a plictisit pe multi, deoarece in imprejurimile Hammworld-ului erau o gramada de rockeri care preferau sa stea la o bere.
Atmosfera foarte intunecata, fumul dens, de nu-mi vedeam varful nasului desi stateam langa bocancul lui Satyr, m-a facut sa schimb tactica din mers. M-am descurcat cum am putut, si am reusit sa trag cateva cadre pentru a vedea si voi ce s-a intamplat pe scena. Sincer nu am fost foarte impresionat de prestatia lor, cum nu am fost prea miscat de cei de la Cradle Of Filth, anul trecut, insa asta este alta poveste. Spre deosebire de COF, Satirycon s-au auzit bine, prestatia scenica buna, dar din pacate, show-ul destul de scurt. Oricum merita vazuti.

SATYRICON	© rockXpress.ro

Ziua 6 - A inceput cu americanii de la !!! care, cum au venit pe scena asa au plecat, nimic special (parerea mea), Tankcsapda au incalzit foarte bine atmosfera pentru... Tool. Pana la acestia insa, am fost o fuga pe Hammerworld sa-i vad pe clujenii de la Altar care au cantat de nota 100. Andy Ghost este un frontman extraodinar care transmite o energie uimitoare celor din jur. Concertul lor a fost foarte bun, si vb. lui Teo Jr.: "pentru un concert intr-o tara straina a fost foarte foarte bine". Publicul a fost format in mare parte din romani, dar au fost prezenti si straini care au gustat din plin piesele pline de forta, duetul cu Mihnea de la Luna Amara (alta trupa romanesaca care a cantat pe insula) si de meddley-ul oferit de Andy & Co format din bucati de piese din Slayer, Metallica, Sepultura, Pantera. Le doresc baietilor sa o tina tot asa si cu prima ocazia sa o faca si mai lata, cum se spune.

ALTAR	© rockXpress.ro

Dupa Altar am asteptat cu nerabdare superconcertul Tool (vezi galerie foto). Acestia au cantat ceas, o sectie ritmica pe masura, proiectii din abundenta si public foarte numeros (desi nu stiu cati din ei chiar ascultau Tool). Din pacate si aici aceeasi problema ca la NIN, de fapt si mai grava: nimeni nu a fost lasat sa faca poze din fata scenei asa ca..... mai bine urmaresti concertul decat sa incerci sa ajungi in primul rand, unde oricum oamenii din staff-ul trupei aveau grija sa nu te lase sa faci poze. Pentru mine concertul Tool, a fost ceva unic si muzica lor nu este o muzica usoara de ascultat cu berea in mana si alte chestii. De fapt, am ramas oarecum uimit cand i-am vazut pe Main Stage, insa am avut parte de o alta lume. O muzica altfel.
Dupa concertul Tool am plecat spre concertul Napalm Death, si pot sa va spun ca englezii au avut o prestatie de zile mari. Public foarte mult (spre deosebire de alte trupe prezente acolo), ceea ce inseamna ca trupa are o popularitate ridicata, muzica celor 4 fiind fara cusur. Sunet clar, executie snur, si Mark "Barney" Greenway in mare forma. Daca la Bucureti acesta a cantat intr-un picior, aici a fost 100% valid oferind celor prezent un show de neuitat.

NAPALM DEATH	© rockXpress.ro

Ziua 7 - Ultima zi, si lumea profita din plin de toate placerile insulei cu ultimii bani ramasi in buzunar sau pe carduri. Ziua a inceput cu americanii Eagles of Death Metal, iarasi nimic deosebit, in timp ce Juliette and the Licks (vezi galerie foto) a cantat in stilul caracterisitic, multa energie si mult chef de viata, cei prezenti bucurandu-se din plin de concertul actritei. Ultimii care au cantat pe Main Stage au fost cei de la The Killers, dupa care am fugit la Hawmmerworld pentru a vedea Hanoiu Rocks si Hammerfall (vezi galerie foto). Cei din urma au cantat ok, avand parte de un public destul de numeros, care au reactionat bine la piesele acestora. Din pacate ori eu nu inteleg ce vor oamenii, ori sunt pe afara, deoarece nu mi-au spus mare lucru, dupa cateva piese acestia parandu-mi liniari. Scuze pentru fani, dar este doar o parere personala.

THE KILLERS	© rockXpress.ro

2 concerte mari s-au anulat la editia din acest an. Killing Joke nu au mai putut veni, dar despre ei stiam dinainte sa plec spre Budapesta si Chris Cornell (ex-Soundgarden si Audioslave), acesta din urma avand se pare ceva probleme cu vocea. Imi doream sa vad ambele recitaluri insa, asa a fost sa fie. Poate alta data, cine stie. In rest numai de bine, distractie maxima in noroi (fara a deranja insa pe cei de pe margine), tot felul de oameni, obiceiuri si gusturi etc... Din fericire nimeni nu are nimic cu cel de langa el, dinpotriva toti sunt prieteni acolo si se distreaza impreuna, ceea ce la noi nu prea se intampla. Black-erii convietuiesc impreuna cu thrash-erii, death-erii sau cei care asculta heavy metal. Cei care asculta numai ritmurile psihedelice ale DJ-urilor nu au nimic de impartit cu rockerii sau cu cei au alte orientari muzicale, culturi amestecate.....si multe, multe altele. Poti vorbi mult si bine despre ceea ce se intampla la Sziget, probabil multi dintre voi stiu despre ce vorbesc., dar o concluzie putem trage de aici: suntem destul de departe de civilizatia normala, desi ne batem cu pumnul in piept, si... si mai avem de invatat multe. Din toate punctele de vedere.

Max

PS - Un minus care pe mine m-a deranjat este zona presei. Anul acesta a fost foarte mare spatiul respectiv, in care aveau acces nu numai jurnalisti dar si alte persoane mai mult sau mai putin cu treaba pe acolo. Cica VIP, hehehe.